Parintele Arsenie Papacioc - Ati auzit de iad, dar nu-l cunoasteti

[Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]


[Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link] este considerat cel mai mare duhovnic roman in viata. A facut parte din
“generatia de aur” a teologilor romani, a fost prigonit si inchis de
comunisti. A stat in pustie cu [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]. Din anul 1976 este duhovnicul Manastirii “[Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]” - Techirghiol.

Desi
are 91 de ani, desi chinuit de boli trupesti, parintele inca mai
slujeste. Cand am poposit la Techirghiol, parintele era treaz inca de
la ora 4.00 dimineata, iar la ora 5.00 era deja in altar. A slujit [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link] si apoi [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link].
Pe la ora 11.30 a mers la chilie sprijinit de bratul unei maici, caci
nu se mai poate deplasa singur. Pentru a-si imparti putinul timp celor
care se inghesuie la usa sa, a renuntat sa mai manance. A primit in
chilia sa doua femei, venite sa-i ceara sfatul. Una dintre ele ne-a
marturisit ca fiul ei de 29 de ani are un chist undeva la plamani si ca
medicii nu i-au dat mari sanse de supravietuire. Parintele i-a spus
insa ca va scapa cu zile. Oamenii spun ca duhovnicul este vazator cu
duhul.

Am
intrat si noi pentru a-i oferi cateva exemplare din “Lumina”. A primit
ziarul cu bucurie si ne-a binecuvantat. Am fost invitati in biserica,
acolo unde parintele ne-a vorbit despre ceea ce trebuie sa facem pentru
a ne mantui. La final a pastrat pret de cateva clipe un moment de
tacere, apoi a spus: “Asa-i ca e greu cand taci, dar sa nu taci, sa
vorbesti tacand!”. A iesit din biserica sprijinit de acelasi brat. S-a
oprit in pridvor si ne-a rugat: “O rugaminte mare, dar e greu daca nu
se implineste - sarutati pe [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link] si din partea mea”.

Din invataturile [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]

“M-am
uitat la voi sa va vad figurile, doar, doar, in felul asta as putea sa
va vad si inimile. Faptul ca va aflati aici da de inteles ca va
preocupa problema mantuirii, dar mai rational. As vrea sa discutam
despre ceva care sa va puna in miscare. Nu teorie, tipic, tipic, si la
inima, nimic. Trebuie sa zbori cu amandoua aripile, vertical, fara cea
mai mica abatere. Pentru ceea ce a facut Hristos pentru noi, nu e
permisa nici cea mai mica abatere. Iar daca se intampla, sa fie fara
voia noastra, sa cautam duhovnicul si sa ne dezlegam. Pentru ca nici o
nenorocire nu inseamna ceva, daca credinta ramane in picioare. Cel mai
mare castig al Satanei este descurajarea noastra in urma unor caderi,
slabiciuni. Dragii mei, nu se ajunge sa strabati distante decat pas cu
pas, dar sigur. Nu va intreb daca ati auzit de iad. Ati auzit, dar nu-l
cunoasteti! Apucati-va de acum de a cunoaste mai intai Raiul. Va
cunoasteti dupa identitatea din buletin, dar nu va cunoasteti inimile,
posibilitatile.

Dumnezeu ne-a creat numai pentru El

Dragii
mei, fiinta omeneasca este cu totul superioara intregii creatii.
Umanitatea e superioara ingerilor. Dumnezeu a creat ingerii cu o mare
misiune. Ei pot mult, pentru ca sunt curati. Dumnezeu ne-a creat
singur, numai pentru El. Nu pentru altceva, cu nici un chip! Ne-a creat
ca sa fim impreuna cu El in vecii vecilor, iar pentru asa ceva ne-a
creat liberi, dar ne-a asortat, ne-a dat inger pazitor, pe care l-ati
uitat! Dar n-ati simtit pe dracul pe spinare ca sa vedeti cat de
important e [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]
impotriva lui. Se spune ca este cu neputinta sa nu mori daca vezi un
inger in adevarata lui lumina. Ingerul asta are o misiune grozav de
importanta. Toate gandurile si cuvintele tale spre Dumnezeire sunt duse
de inger la Dumnezeu.

Nu exista pacat mic

La
o conferinta, primeam bilete. Si-mi zice unul ca el are un pacat mic.
Dar eu cunosc un pacat si mai mic decat al lui. Adam n-a facut altceva,
decat a muscat dintr-un mar. N-a fost [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link], nu s-a indoit de existenta puterii divine, dar n-a ascultat. Si a rasturnat [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link].
Nu exista pacat mic! A trebuit sa vina Hristos sa salveze fiinta
omeneasca. Si ne-a adus mai mult decat ne-a pierdut Adam! Ne-a dat
putinta de a ne indumnezei. Noi, niste fiinte in dimensiunea in care
suntem, avem puteri divine! Avem o animalitate in noi si unde inceteaza
animalitatea incepe omul. Pana cand, va intrebati, dam voie animalului
astuia din noi sa lucreze?

Moartea nu vine sa-i faci o cafea

In
viata mea, am fost la multe capataie de muribunzi. Tipete grozave,
vedeau dracii, vedeau pacatele exact cum le-au facut! Nu se puteau
salva, ca moartea nu vine sa-i faci o cafea! Vine sa te ia. Te duce
unde-s faptele, nu discuta. Si toti acestia doreau sa mai traiasca o
zi. Ziceti ca-i putin… dar sa vedeti, cand se opreste rasuflarea, ce
importanta e o clipa. Justitia divina e incadrata de marea [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link], si ne iarta cu o suspinare. Asta m-a facut sa spun ca o clipa poate sa fie un timp si o suspinare poate sa fie o
rugaciune. Si un mare traitor a zis ca aceasta clipa e mai mult decat cosul cu lacrimi. [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]
sincera, si nu mii de rugaciuni. Vrea inima noastra. Nimic nu-i mai
scump de la Dumnezeu decat timpul. Ni l-a dat ca sa ne salvam. Ne-a
suferit, ne-a ingaduit, doar-doar ne-om ridica. Asta e mila lui
Dumnezeu - ne tine o viata intreaga! Daca am gasi cu putinta sa
intrebam pe cei de sus - ce v-a costat de ati ajuns la atata fericire,
raspunsul ar fi: timp, putin timp, petrecut bine. Dumnezeu ne-a creat
liberi ca sa luptam, ca harul Lui nu vine la un milog, vine la un erou.


Daca nu poti sa-ti iubesti vrajmasii, macar sa nu-i urasti

A
iubi vrajmasii e o porunca, nu un sfat! Eu, care stau de vorba cu multa
lume, am simtit ca-mi spun - parinte, pana aici! Fac orice, 1.000 de
metanii pe zi, dar sa nu-mi spui sa-mi iubesc dusmanii. Vedeti ghearele
dracesti care stapanesc pe fiecare? Daca nu poti sa-ti iubesti
vrajmasii, macar sa nu-i urasti, si nu mai esti in balta, ci pe
treapta. Sa facem putina cantareala negustoreasca... Focul iadului e o
realitate, nu o sperietoare adusa de [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]
in educatia religioasa. Iadul e o mare realitate! Si daca nu ierti,
mergi in focul de veci. Focul de acolo e de mii de ori mai tare decat
focul de aici, si-i fara lumina. Nu te vezi cu cineva! Si nu stai acolo
un timp, ci o vesnicie! Dati-va seama, ingrozitor! Pentru ca nu numai
suferinta fizica te macina, ci si faptul ca esti rupt de [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link] pe vesnicie. Te ingrozeste vesnicia asta, mai fratilor! Te plictisesc de multe ori chiar niste bunatati, ca te saturi de ele.

40 de ani erau un timp si nu o vesnicie

Unui
oarecare ins i s-au descoperit suferintele din iad. Pana la glezne era
unul in foc si tipa groaznic. Si l-a intrebat asta - de ce tipi asa?
Pentru ca vesnic sunt in focul asta! Si a mers de a dat de altul care
era in foc pana la gat; dar asta se bucura din cand in cand. Si a spus:
cu mult mai mult sunt in foc decat altii, dar ma bucur
cand se mai face cate unul din neamul meu preot, si peste 40 de ani ma
scoate de aici. Vedeti, psihologic, 40 de ani erau un timp si nu o
vesnicie. Era fericit pentru ca avea o nadejde.

Fratilor, la judecata vom fi intrebati: de ce n-ai
iubit? Pentru ca am dusmanit, pentru ca am vorbit de rau, pentru ca am
ucis! Luptati, de ce nu vreti sa cereti [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]?
Cand vin ispite de tot felul, strigati la Hristos: Doamne Iisuse,
Doamne Iisuse! Nu stati in virtutea inertiei, traiti fiecare moment. E
greu, dar Dumnezeu va intelege, vrea sa va ajute. Ne urmareste pentru
ca ne iubeste. Hai sa ne iubim!”

Nu fa cruce cantand ca la mandolina!

Atunci cand facem crucea ne plecam [Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link].
Cand ridici mana la frunte, toata inaltimea, Tatal, apoi, toata
adancimea, Fiul si duci la umeri, toata latimea, Sfantul Duh. De aceea
fuge dracul de cruce! Dar daca o faci asa, ca si cum ai canta la
mandolina, atunci nu stiu care draci vor mai fugi, mai mult ii
incurajezi.



de Monica DUMITRESCU

Sursa: Ziarul Lumina
[Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]

Despre erezie
167. Dintr-o bolnavicioasa dragoste fata de eretici, un
episcop a poruncit ca ?n episcopia sa preotii ortodocsi sa ?i
?mpartaseasca si pe eretici. "Dec?t sa se ?mpartaseasca cu tainele lor,
mai bine sa se ?mpartaseasca cu ale noastre, ca sunt mai bune. Poate ca
Hristos ?i va m?ntui si pe ei - spunea. Dec?t sa ?i respingem, mai bine
sa ?i primim cu dragoste. Ca poate, ?ncet-?ncet, vor renunta la
greselile lor."
La catedrala episcopiei slujea din c?nd ?n c?nd un preot de mir,
profesor la o facultate de teologie. Inainte de a ?mpartasi oamenii,
acesta ?i ?ntreba daca sunt crestini ortodocsi. Pe eretici nu vroia sa
?i ?mpartaseasca. La o liturghie, c?nd episcopul era ?n altar, preotul
a refuzat sa ?mpartaseasca un grup de eretici.
Episcopul i-a poruncit sa le dea Sfintele Taine, dar el a refuzat.
- Daca nu faci ascultare, te voi caterisi, a spus episcopul.
- Ascultarea de episcop nu e mai importanta dec?t cea de Sfintii Parinti. Nu ?i ?mpartasesc.
- Atunci te caterisesc, a spus episcopul.
- Mai bine caterisit dec?t sub os?nda Sfintilor Parinti, spuse preotul.
Episcopul era hotar?t sa ?l cateriseasca pentru neascultare. Dar,
?nainte de a apuca sa ?l cateriseasca, a fost chemat la sinod. La
sinod, printre alte probleme, s-a discutat si subiectul ?mpartasirii
ereticilor. Si s-a hotar?t ca nici un preot sau ierarh ortodox nu are
voie sa le dea Sfintele Taine.
C?nd s-a ?ntors la episcopia sa, ierarhul l-a chemat la el pe preotul nesupus:
- Am ?nteles ca greseam, nu stiam ca gresesc. Credeam ca e un semn
de dragoste sa ?i ?mpartasesti. Dar nu este asa. Ii multumesc lui
Dumnezeu ca nu am apucat sa te caterisesc. Il rog pe Dumnezeu sa ma
ierte ca am gresit. Fara Sfintii Parinti, Ortodoxia nu mai e ortodoxie.
Devine o forma de protestantism...
Se spunea pentru avva Ghelasie, nu numai de ucenicii lui, ci si
de altii multi care adesea se duceau la d?nsul, cum ca ?n vremea
Soborului celui a toata lumea din Calcedon, Teodosie, care a ?nceput ?n
Palestina dezbinarea lui Dioscor, alerg?nd ?naintea episcopilor celor
ce vroiau sa se ?ntoarca la ale lor biserici - caci si acela era ?n
Tarigrad, fiind gonit de la patria sa, ca cel ce se bucura pururea de
tulburari - a mers p?na la avva Ghelasie, la manastirea lui, spun?ndu-i
ca Soborul cel din Calcedon a ?ntarit dogma lui Nestorie, cu aceasta
socotind sa rapeasca pe sf?ntul ?ntru ajutorul viclenirii si dezbinarii
sale.
Iar acela, din asezarea omului aceluia si din priceperea ce avea
de la Dumnezeu, a cunoscut viclesugul socotelii lui si nu numai ca n-a
fost rapit cu departarea lui de la dreapta credinta, ca cei de atunci
mai toti, ci precum se cade l-a ocar?t si l-a gonit. Ca aduc?nd la
mijloc un copil pe care ?l ?nviase din morti, zicea cu un chip cinstit
si cu buna r?nduiala: "De voiesti a grai pentru credinta, ai pe acest
prunc, care aude cele zise de tine, si-ti va da raspuns, ca eu nu am
vreme sa ascult cele ce se graiesc de tine".
Rusin?ndu-se dar [ereticul] dintr-acestea si merg?nd la Sf?nta
Cetate, rapeste tot cinul calugaresc, cu chip de r?vna dumnezeiasca;
rapeste ?nca si pe ?mparateasa, fiind ea atunci acolo; si asa afl?nd
ajutor, apuca cu de-a sila scaunul Ierusalimului, mai ?nt?i cu ucideri,
apuc?ndu-l pe acesta si alte faradelegi si nedreptati fac?nd, care si
p?na acum multi le pomenesc. Atunci dar daca l-au apucat si pofta si-a
dob?ndit, apuc?nd mai ?nainte si scaunele episcopilor, nevenind aceia
?nca, aduce si pe avva Ghelasie si porunceste lui cu ?ngrozire si cu
strasnicie sa intre ?n altar. Iar dupa ce a intrat, ?i zice:
"Anatematiseste pe Iuvenalie". Iar el, nesperiindu-se nicic?t de putin,
i-a zis: "Eu pe alt episcop al Ierusalimului nu stiu, dec?t pe
Iuvenalie".
Infricos?ndu-se de aceea, Teodosie, ca sa nu se asemene si altii
la r?vna lui cea cu dreapta credinta, porunceste sa-l scoata fvt?nd din
biserica. Apuc?ndu-l deci, cei ce erau de dezbinarea lui si str?ng?nd
lemne ?mprejur spre a-l arde pe el, ?l ?ngrozeau. Dar vaz?nd ca nici
asa nu se pleaca, nici se teme nicidecum, ci mai v?rtos aceia s-au
temut de scularea norodului, ca sa nu fie asupra lor, pentru ca era
vestit si aratat pretutindeni fericitul. Iar aceasta era mai v?rtos din
purtarea de grija a Celui de sus; deci au slobozit nevatamat pe mucenic
care c?t despre sine s-a facut lui Hristos ardere de tot. (4-47)


*

168. Un credincios a venit sa se sfatuiasca cu preotul:
- Parinte, duminica o sa fac parastasul de patruzeci de zile pentru
tata. M-a sunat fostul lui sef si mi-a spus ca o sa vina si el.
- Si care e problema?
- Eu nu l-am chemat, dar a aflat de la colegi. Nu l-am chemat pentru
ca e eretic, crede ?n re?ncarnare, si aproape la fiecare discutie aduce
vorba despre acest subiect. Nu vreau sa se produca tulburare la masa,
doar e masa de parastas.
- Lasa-l sa vina, sa nu iasa cu scandal. Si sa faci ?n asa fel ?nc?t sa stea c?t mai aproape de mine.
Credinciosul a facut asa. Ereticul statea chiar pe scaunul de l?nga
preot. Dupa ce parintele spuse rugaciunea de sfintire a bucatelor,
?ncepura cu totii sa man?nce.
La un moment dat, preotul ?ncepu sa le vorbeasca despre folosul rugaciunii pentru cei raposati.
- Chiar si pe unii care se afla ?n iad, rugaciunile Bisericii, adica
ale preotilor si ale crestinilor, pot sa ?i m?ntuiasca. Mai ales pe cei
care, desi au ajuns ?n iad pentru pacatele lor, au facut si ceva bine
c?t au trait.
- Parinte, ?ntreba cineva, dar sunt oameni care vor ram?ne ?n iad ?n
vecii vecilor? Sau p?na la urma Se ?ndura Dumnezeu si de ei?
- Iadul si raiul sunt vesnice. Sunt pacatosi care ram?n ?n iad si
vor ram?ne ?n iad, pentru ca sufletele lor au iubit pacatul si
?ntunericul. Ei simt ca dragostea lui Dumnezeu ?i arde.
O femeie ?ntreba:
- Parinte, dar exista sau nu exista re?ncarnare?
Ereticul astepta ca discutia sa ajunga ?n acest punct:
- Parinte, sunt multe dovezi ?n favoarea re?ncarnarii, chiar si ?n Evanghelie. Ce ziceti?
Parintele spuse:
- E normal ca cineva care nu cunoaste bine ?nvatatura Bisericii sa
fie pacalit de cei care aduc din Biblie argumente favorabile
re?ncarnarii. Dar aceste argumente nu stau ?n picioare. Daca vreti, vom
zabovi asupra acestui subiect. Sa luam citatele care sunt invocate ?n
favoarea re?ncarnarii. Sa ?ncepem cu cel mai cunoscut verset, c?nd
Hristos a spus ca Ioan Botezatorul "este Ilie, cel ce va sa vina".
Gasim acest cuv?nt ?n Evanghelia Sf?ntului Matei.
- Nu e clar, parinte? Ce sa mai facem comentarii? ?ntreba ereticul.
Parintele continua:
- Numai ca Hristos S-a referit la faptul ca Sf?ntul Ioan Botezatorul
venise cu r?vna pe care o avea Sf?ntul Ilie de a marturisi jertfelnic
credinta ?n Dumnezeu. Tot ?n aceeasi evanghelie, c?teva capitole mai
?ncolo, vedem ca la Schimbarea la Fata de pe Muntele Tabor s-au aratat
Moise si Ilie. Deci, daca Sf?ntul Prooroc Ilie ar fi fost acelasi cu
Sf?ntul Ioan Botezatorul, despre care Hristos a marturisit ca este cel
mai mare om nascut din femeie, nu s-ar fi aratat atunci Sf?ntul Ioan,
si nu Sf?ntul Ilie? Ca doar Ioan fusese Inaintemergatorul Domnului. Cei
care cred ?n re?ncarnare nu vor sa ?nteleaga c?t de clara este aceasta
explicatie. De aceea voi mai aduce vorba si despre celelalte citate.
Cu rabdare, parintele explica ?nvatatura Bisericii. C?nd a terminat,
ereticul se ?nverzise la fata de suparare. Nu avea argumente solide cu
care sa ?l combata pe preot. In loc sa recunoasca faptul ca se afla ?n
ratacire, prefera sa creada ?n re?ncarnare. S-a sculat de la masa si
si-a cerut scuze gazdelor, spun?nd ca trebuie sa plece repede ?n alta
parte.
Dupa ce l-a condus la usa, gazda a venit la preot sa ?i multumeasca. I-a spus ?n soapta:
- A fost cel mai bine asa, a plecat de bunavoie.
- Nu, cel mai bine era sa ?nteleaga ca este departe de adevar.
- Daca ?i spuneam sa nu vina, iesea scandal mare.
- Da, si nu avea rost. Daca tensiunile pot fi evitate, de ce sa nu
le evitam? Trebuie mare discernam?nt, ca altfel sub pretextul apararii
credintei ne facem pricina de sminteala. Acum, de exemplu, nu era cazul.
A venit unul din batr?ni catre avva Lot, la lunca cea mica ce se
cheama a lui Arsenie si s-a rugat lui pentru o chilie si i-a dat-o. Si
era batr?nul neputincios si l-a odihnit pe el avva Lot. Si daca venea
careva la avva Lot, ?l facea de mergea si la batr?nul cel neputincios.
Deci, a ?nceput a le grai lor cuvinte de-ale lui Origen si se necajea
avva Lot, zic?nd: "Nu cumva vor socoti parintii ca si noi suntem asa?".
Dar a-l scoate pe d?nsul din loc se temea pentru porunca. Si
scul?ndu-se avva Lot, a venit catre avva Arsenie si i-a povestit lui
despre batr?n. Si i-a zis lui avva Arsenie: "Nu-l goni pe d?nsul, ci
zi-i lui: <<Iata, din cele ale lui Dumnezeu man?nca, bea precum
voiesti, numai cuv?ntul acesta sa nu-l graiesti>>. Si de va voi,
se va ?ndrepta, iar de nu va voi sa se ?ndrepte sigur, se va ?ndemna sa
se duca de acolo, si nu de la tine se va face pricina". Deci merg?nd
avva Lot, a facut asa. Si batr?nul daca a auzit aceasta, nu voia sa se
?ndrepteze, ci a ?nceput sa se roage, zic?nd: "Pentru Dumnezeu,
trimiteti-ma de aici ca nu mai pot suferi pustia!". Si asa,
scul?ndu-se, a iesit, petrec?ndu-se cu dragoste. (1-126)


*

169. Un student traia ?n curvie cu prietena lui. Odata, ?n timp ce
mergeau cu masina, un camion care venea din directie opusa a intrat pe
contrasens si i-a lovit. Fata, care era la volan, a murit imediat.
Studentul a stat o vreme ?n spital, dupa care s-a ?ntors acasa cu
sanatatea restabilita. C?t statuse ?n spital, citise c?teva carti
duhovnicesti de la un coleg de salon care era foarte credincios.
Citirea cartilor i-a provocat t?narului un soc. Si-a dat seama ca
nimic nu este mai important ?n viata dec?t dob?ndirea m?ntuirii. S-a
dus chiar de c?teva ori la biserica. Odata, dupa slujba, un barbat l-a
?ntrebat daca nu vrea sa citeasca ceva despre yoga crestina. Studentul
a fost de acord, si a citit pe nerasuflate prima carte. A ajuns la
concluzia ca yoghinii si crestinii au aceeasi tinta. A ?nceput sa
practice yoga dupa cartea respectiva.
Dupa o vreme a ?ncetat sa mai mearga la biserica. Prefera sa stea acasa si sa mediteze asupra Absolutului.
Intr-o zi s-a ?nt?lnit pe strada cu fostul sau coleg de salon:
- Ce faci? Nu ai mai venit de mult la biserica.
- Si nici nu o sa mai vin dec?t, poate, de Pasti.
- De ce? S-a ?nt?mplat ceva?
- Da. Am avut o mare descoperire. I-am vazut ?ntr-o vedenie pe
sfintii Bisericii ?mpreuna cu marii yoghini. Se bucurau de frumusetile
ceresti. Dar parca yoghinii aveau mai multa slava. Si am auzit o voce
care mi-a zis ca, daca vreau sa ajung pe cele mai ?nalte culmi, sa
practic yoga c?t mai serios. Asa ca de biserica nu prea mai am timp. Am
?nceput sa ?mi caut un maestru, un guru care sa ma initieze ?n
secretele practicii yoghine.
T?narul credincios a ?ncercat sa ?i aduca argumente ca sa se lase de
yoga, dar studentul nu a vrut sa le asculte cu atentie. Era prea
m?ndru. Si m?ndria l-a pierdut.
Era un sihastru iscusit ce traia ?n pustie si care se ?nchisese
?ntr-o pestera, si cu multa lui ?nfr?nare, cu postul, cu privegherea
?ntru rugaciuni, cu alte nevointe, osteneli si fapte bune, ?ntrecea si
?i cov?rsea pe altii. Dar, nepazindu-se si nesocotind ?nselaciunea
vicleanului diavol, a fost batjocorit de vrajmasul si a cazut ?n
cumplita ispita. Caci amagindu-l pe el vrajmasul, ?i arata ?n vis
feluri si feluri de vedenii si cele ce vedea el ?n vis se izb?ndeau
aievea, p?na s-a ?ncrezut bine visurilor.
Dupa ce s-a ?ncrezut bine visurilor, ?ntr-o noapte i-a aratat lui
diavolul neamul si soborul crestinesc cu apostolii si cu mucenicii
fiind la un loc ?ntunecat, ponegrit si pedepsit, de tot binele lipsit,
plin de toata rusinea si necuratia; si erau toti m?hniti si sc?rbiti.
Iar ?n dreptul lor era neamul jidovesc, cu Moise si cu toti proorocii,
?ntr-un loc luminat, linistit, plin de lumina, de toata m?ng?ierea,
bucuria si veselia. Si ?l sfatuia ?nselatorul, zic?nd: "Iata, acum vezi
si neamul vostru crestinesc si neamul jidovesc la ce loc si ?n ce chip
se afla. Deci, de vei vrea sa fii ?nsotit si ?mpartasit fericirii si
bucuriei neamului jidovesc, te sfatuiesc sa mergi si sa primesti
taierea ?mprejur, legea si credinta jidoveasca".
Iar el, dupa cum am zis, fiind foarte ?ncredintat visurilor, a
facut asa precum l-a sfatuit vrajmasul. Iesind din pestera lui si
las?nd pustia si viata pustniceasca, a venit ?n lume, desi erau saizeci
de ani de c?nd nu iesise din pustie si, merg?nd la scoala si soborul
jidovilor, le-a spus lor cum a vazut ?n vis neamul crestinesc ?n loc
?ntunecat si pedepsit, iar neamul jidovesc la loc luminat, plin de
bucurie si de veselie. Iar jidovii, auzind aceasta, s-au bucurat si
l-au ?ndemnat sa primeasca legea lor. Iar el cu mare bucurie a primit
taierea ?mprejur pe trupul sau si toata legea lor si asa a pierit.
Aceasta i s-a ?nt?mplat lui pentru ca n-a c?stigat dreapta
socoteala si s-a deprins din tineretile sale a se supune numai voii si
sfaturilor g?ndurilor sale, iar sfatul cel bun si folositor al
parintilor si al fratilor niciodata nu l-a ?ncercat. (3-308)


*

170. La o filiala a unei firme era sefa o femeie foarte
credincioasa. Atunci c?nd de la centru i-a fost trimisa o noua
angajata, o sectanta, sefa a ?nceput sa ?i faca acesteia tot felul de
greutati, pentru a o determina sa ?si gaseasca un alt serviciu. Dar
sefa nu stia ca sectanta era ruda cu patronul firmei care, auzind
situatia, s-a decis sa o pedepseasca pe sefa, mut?nd-o la o alta
filiala. Noua sefa a sectantei era tot o femeie credincioasa, dar se
purta foarte frumos cu ea. Incetul cu ?ncetul, sectanta s-a apropiat de
noua ei sefa, i-a cunoscut familia, a vazut ce viata frumoasa duce. A
gasit la sefa ei o caldura sufleteasca si o liniste pe care pastorul
sectant nu le avea. Mai mult, sefa a avut rabdare sa ?i lamureasca tot
ce i se parea ridicol ?n Ortodoxie. Atunci c?nd nu se pricepea sa
raspunda la unele ?ntrebari, sefa statea de vorba cu duhovnicul ei,
care o ajuta cu sfaturile potrivite. In cele din urma, sectanta a cerut
sa fie botezata ?n Biserica Ortodoxa.
Afl?nd despre convertirea ei, fosta sefa i-a dat un telefon ca sa o ?ntrebe ce a determinat-o sa renunte la secta.
- C?nd erati sefa mea, si ?ncercati sa ?mi faceti numai greutati,
?mi facusem o parere gresita despre ortodocsi. Dar c?nd a venit noua
sefa, pur si simplu m-a impresionat prin purtarea ei. Mai mult, a
reusit sa rastoarne fiecare idee preconceputa pe care o aveam despre
Ortodoxie. Acum am ?nteles ca, desi unii ortodocsi duc o viata mai
pacatoasa dec?t a sectantilor, totusi adevarul este ?n Biserica. Nu
este vinovata Biserica de caderile unora dintre fii ei. Asa ca,
?nteleg?nd ca Biserica ?ntemeiata de Hristos a fost si este Biserica
Ortodoxa, am vrut sa fiu membra a ei. Nu mi-a fost usor sa renunt la
secta si nici la prietenii mei sectanti, dar adevarul merita orice
sacrificiu.
Dupa ce convorbirea se ?ncheie, fosta sefa se g?ndi: "Iata ca, daca
m-am purtat dur cu ea, am tinut-o departe de Biserica. Dar c?nd a dat
de o crestina adevarata, care straluceste prin virtuti, nu a staruit ?n
ratacirea ei..."
Spuneau unii despre avva Macarie egipteanul ca se suia odata din
Schit la muntele Nitriei. Si daca s-a apropiat de locul acela, a zis
ucenicului sau: "Mergi mai ?nainte putin!". Si merg?nd el mai ?nainte,
s-a ?nt?lnit cu un slujitor de-al elinilor. Si strig?ndu-l fratele, ?l
chema zic?nd: "Demone! Demone! Unde alergi?". Si ?ntorc?ndu-se acela,
i-a dat batai si l-a lasat aproape mort. Si lu?nd lemnul, alerga. Si
merg?nd putin mai ?nainte, l-a ?nt?mpinat avva Macarie alerg?nd si i-a
zis: "M?ntuieste-te, m?ntuieste-te, ostenitorule!". Si, minun?ndu-se, a
venit la el si i-a zis: "Ce bunatate ai vazut la mine de m-ai heretisit
asa?". I-a raspuns lui batr?nul: "Te-am vazut ostenindu-te si nu stii
ca ?n zadar te ostenesti". I-a zis si el lui: "Si eu pentru heretisirea
ta m-am umilit si am cunoscut ca din partea lui Dumnezeu esti. Dar alt
calugar ?nt?mpin?ndu-ma, m-a ocar?t si eu i-am dat bataie de moarte".
Si a cunoscut batr?nul ca ucenicul lui este. Si tin?ndu-se
slujitorul de picioarele lui, zicea: "Nu te voi lasa de nu ma vei face
calugar!". Atunci a venit deasupra unde era calugarul si l-au tinut pe
d?nsul si l-au dus la biserica muntelui. Si vaz?nd pe slujitor cu
d?nsul, s-au uimit. Si l-au facut calugar si multi dintre elini s-au
facut pentru d?nsul crestini. Deci, zicea avva Macarie: "Cu cuv?nt rau
si pe cei buni ?i faci rai si cu cuv?nt bun si pe cei rai ?i faci
buni". (37-140)


*

171. Un barbat, Radu, care venea ?n fiecare duminica la slujba,
cadea foarte des ?n patima betiei. Ba ?nca pentru ca fuma foarte mult
?ncepuse sa aiba probleme cu sanatatea. Intr-o zi, merg?nd pe strada, a
fost acostat de un sectant.
- Ce vi s-a ?nt?mplat de sunteti asa de trist? Va pot ajuta cu ceva,
va lipseste ceva? ?ntreba sectantul, cu o voce plina de compasiune.
- Nu, nu ?mi lipseste nimic din ce mi-ar putea da altii. Imi lipseste numai sanatatea si puterea de a ma lupta cu mine ?nsumi.
- Dar Dumnezeu va poate ajuta sa scapati de orice slabiciune.
- Ma poate ajuta, stiu. Dar nu ?nteleg de ce nu ma ajuta. Vin ?n
fiecare duminica la biserica, dar degeaba. Mi-am distrus sanatatea,
mi-am distrus familia, oare unde o sa ajung?
- Stati linistit, ca nu e totul pierdut. Va pot ajuta sa ajungeti la locul potrivit pentru vindecarea dumneavoastra.
- Nu vreau sa ma duc la spital.
- Nu la spital, domnule. Este o adunare a oamenilor care L-au
descoperit pe Dumnezeu, si Dumnezeu face minuni ?n vietile lor. Ma
vedeti pe mine? Eram un mare desfr?nat si ma drogam ?n fiecare zi. Luam
doze puternice. Chiar ?nainte sa fiu primit la un centru de
dezintoxicare, Dumnezeu a aparut ?n viata mea. O vecina m-a dus la
adunare si m-am vindecat pe loc de patimile mele.
- Ce adunare? Sunteti sectant?
- Ei, sectant. Sunt crestin. Dumneavoastra nu sunteti tot crestin?
- Ba da.
- Asta e important, ce ne apropie, nu ce ne separa. Veniti la noi
si, daca nu scapati de problemele pe care le aveti, va ?ntoarceti la
biserica dumneavoastra. Nu aveti nimic de pierdut.
Radu simti ca ceva este ?n neregula, dar ?si spuse ca merita sa ?ncerce, macar spre binele familiei sale.
- Daca Dumnezeu este cu voi, o sa scap de problemele mele. Iar daca nu este, ma pierdeti de client, spuse cu str?ngere de inima.
S?mbata merse si el la adunare. A vazut o multime de oameni care
c?nta un c?ntec religios. Nu i se parea nimic rau ?n asta. "Daca ar
avea si icoane pe pereti, ar fi si mai frumos", ?si spuse ?n sinea lui.
In partea a doua a adunarii, trei oameni - doi barbati si o femeie -
marturisira c?t de mult i-a ajutat Dumnezeu sa ?si schimbe vietile.
Femeia fusese prostituata, unul din barbati era pestele ei, iar
celalalt era un politist care, mirat de schimbarea prostituatei, cu
care avusese o relatie foarte apropiata, venise si el la adunare. De
atunci ?si schimbase viata.
Marturiile lor erau impresionante. Asa ca, atunci c?nd pastorul a
?ntrebat cine vrea sa Il primeasca pe Hristos ?n viata lui, Radu a fost
primul care s-a ridicat ?n picioare. A jurat ca nu o sa se mai ?mbete
si ca nu o sa mai fumeze niciodata. Si a ?nceput o viata noua.
Dupa doua saptam?ni, c?nd sotia si copiii s-au ?ntors din vacanta de
la bunici, s-au mirat foarte mult sa ?l vada pe Radu foarte schimbat.
El nu le spusese nimic la telefon despre adunare, ci le pregatise o
surpriza. Nu avea rost sa se laude ca s-a schimbat, ?i lasa pe ei sa
vada aceasta schimbare.
Dar sotia lui, Georgiana, o femeie foarte credincioasa, a fost suparata pe el:
- Ce ai facut, ai alergat la diavol ca sa te scape de patimi?
- De ce spui asa? Ce, crezi ca diavolul vrea ca oamenii sa duca o
viata curata, care Ii place lui Dumnezeu? Doar stii c?t m-am rugat la
biserica, si degeaba. Aici Dumnezeu m-a ajutat din prima.
- Radule, greu ?mi era sa te suport c?nd veneai acasa beat si faceai
circ. Dar si mai greu ?mi este sa stiu ca L-ai parasit pe Dumnezeu ca
sa scapi de betie.
Radu nu se astepta la o astfel de reactie din partea sotiei sale.
Credea ca ea se va bucura vaz?ndu-l iesit din ghearele patimii.
- Si ce, vrei sa beau iarasi? Vrei sa nu mai merg la adunare?
- C?nd ai mers la adunare, dracii te-au lasat ?n pace. Ei, care te
?mpingeau la bautura si la tigari, s-au ?ndepartat de la tine, pentru
ca nu mai era nevoie sa te rupa de Hristos, de Biserica si de m?ntuire.
- Tu spui ca nu Dumnezeu m-a vindecat de patimile mele?
- Nu, diavolul te-a ?nselat, ca sa crezi ca ai scapat de patimi.
- Dar de ce nu m-a ajutat Dumnezeu ?n anii ?n care am tot mers la biserica?
- Dumnezeu te-a ajutat, a tot asteptat sa vada ca te schimbi. Dar tu
nu ai vrut sa faci nici un efort. Altfel te-ai fi ?ndreptat si fara sa
mergi la sectanti.
Radu se afla ?ntr-un moment de cumpana. Ii era foarte greu sa se
hotarasca. S-a g?ndit ca poate ar fi mai bine sa renunte si la sotie si
la copii, dec?t sa renunte la adunare. Daca sotia l-ar fi pus sa
aleaga, ar fi ales.
- Ma pui sa aleg ?ntre tine si adunare?
- Nu, esti sotul meu si tatal copiilor mei. Eu te iubesc si daca
mergi la secta, asa cum te iubeam si c?nd erai betiv. Dar numai
Dumnezeu stie c?ta suferinta va fi ?n inima mea. Am sa ma rog sa te
lumineze Dumnezeu sa renunti la ei, asa cum ai renuntat si la bautura.
- Si vrei sa beau din nou?
- Bine?nteles ca nu vreau asta. Dar pentru tine e mai bine de o mie
de ori sa fii betiv dec?t sectant. Chiar daca o sa ?mi fie greu cu
tine, prefer sa te rabd toata viata dec?t sa stiu ca ti-ai v?ndut
m?ntuirea numai ca sa scapi de betie. Si cred ca Dumnezeu nu te va
lasa. Cred ca p?na la urma, mai devreme sau mai t?rziu, te vei lasa de
baut.
Vreme de o luna ispita betiei ?l chinui din nou, foarte puternic.
Dar, de fiecare data c?nd nu mai avea putere sa reziste, alerga la
rugaciune:
- Doamne, stiu ca puterea Ta este mai mare dec?t a diavolului. Si
stiu ca Tu vrei si poti sa ma izbavesti de aceasta patima care ?mi
ucide sufletul. Nu ma lasa, Doamne, nu ma lasa. Pentru binele familiei
mele, ajuta-ma.
D?ndu-si seama de jertfa pe care o facea sotia sa, care prefera sa
?i rabde scandalurile si bataile dec?t sa ?l stie sectant, renunta sa
mearga la sectanti ca sa fie ajutat din nou. Si, din milostivirea lui
Dumnezeu, omul s-a tamaduit cu adevarat si de patima betiei, si de cea
a fumatului.
Spusu-ne-a noua parintele Teodor ca a fost ?n muntele Eleonului
un sihastru foarte nevoitor si-l b?ntuia pe d?nsul foarte mult dracul
curviei. Iar odata tare supar?ndu-l, a ?nceput batr?nul a sta ?mpotriva
dracului si i-a grait: "P?na c?nd ma vei supara asa? De acum
departeaza-te de la mine ca ai ?mbatr?nit cu mine". Si i s-a aratat lui
dracul si i-a zis la aratare: "Jura-te mie, calugare, ca nu vei spune
nimanui ce-ti voi zice si de acum nu te voi mai b?ntui". Si s-a jurat
batr?nul graind: "Ma jur pe Cel ce locuieste ?n cer ca nu voi spune
nimanui din ce-mi vei zice". Atunci i-a grait dracul: "Nu te mai
?nchina acelui chip si nu te voi mai b?ntui". Batr?nul avea zugravit
chipul Stap?nei noastre, Prea Cinstitei Nascatoarei de Dumnezeu, tin?nd
?n m?ini pe Domnul nostru Iisus Hristos. Si a grait batr?nul catre
drac: "Lasa-ma sa ma mai g?ndesc".
Iar a doua zi a spus parintelui Teodor, care ne-a spus noua
aceasta, ca el locuia atunci la manastirea ce se cheama Fara. Iar
batr?nul i-a zis: "Adevarat, frate, batjocorit esti, ca te-ai jurat,
dar bine ai facut ca ai spus, iar mai de folos ?ti este ?ntr-aceasta
parte sa nu lasi nici o curva sa ram?na, dec?t sa nu te ?nchini
chipului Domnului nostru Iisus Hristos cu Maica Lui". Si l-a ?nvatat si
l-a ?ntarit cu mai multe cuvinte si s-a dus la locul lui. Si iar i s-a
aratat lui dracul si a grait: "Ce poate fi aceasta, calugare, oare nu
te-ai jurat ca nu vei spune nimanui? Cum ai spus toate c?te am vorbit
catre tine? Iti graiesc tie, calugare: ca un calcator de juram?nt o sa
fii judecat ?n ziua judecatii". Si i-a raspuns lui batr?nul: "Ce m-am
jurat, m-am jurat si ca sunt calcator de juram?nt ?nca stiu, dar
Stap?nului meu sunt calcator de juram?nt, iar pe tine nu te voi
asculta, ca de la tine este sfatul cel rau si calcarea de juram?nt ca
un vinovat ce esti acestora. Iar ?n ziua judecatii, Domnul va cauta". (31-301)


*

172. Colegele de serviciu de la fabrica, simtindu-se jignite de
faptul ca Mariana nu se uita la telenovele si nu puteau comenta cu ea
ce se ?nt?mpla pe micul ecran, s-au hotar?t sa sara toate ?n capul ei.
- Auzi, desteapto, crezi ca daca sotul tau a primit mostenirea aia tu trebuie sa fii cu nasul pe sus, nu esti ca noi?
- Ba da, dar mi se pare o pierdere de timp sa stai ?n fata televizorului fara sa vezi nimic care sa ?ti fie de folos.
- Dar ce, faci pe credincioasa? Ce, noi nu mergem la biserica?
Sefa de sectie, mai ?nfipta, ?i spuse:
- Esti mai proasta dec?t noi.
Mariana raspunse cu voce calma:
- Da, sunt.
Sefa continua:
- Esti o lenesa.
Desi Mariana era o femeie harnica, nu o contrazise:
- Da, sunt.
- Esti o ?nfumurata, ca nu vrei sa fii ca noi.
- Da, sunt.
- Esti o habotnica.
- Da, sunt.
Programul de lucru se terminase. Una c?te una, femeile se duceau la vestiar.
O alta colega, ca sa faca pe desteapta, ?i spuse:
- Mariana, esti o eretica.
Mariana tacu, nu raspunse nimic vreme de c?teva clipe. Apoi, cu o voce hotar?ta, raspunse:
- Nu, eretica nu sunt. Doamne fereste.
Si, spun?nd acestea, pleca si ea sa se schimbe.
In vestiar, o colega care nu luase parte la mica cearta o ?ntreba:
- Spune-mi si mie, de ce le-ai lasat sa te jigneasca ?n toate felurile, dar eretica nu ai suportat sa ?ti spuna?
- Pentru ca celelalte jigniri ma ajutau sa ma smeresc, sa ma lupt cu
m?ndria care zace ?n mine. Dar, daca as fi acceptat sa ?mi spuna
eretica, ar fi ?nsemnat ca ma lepad de Dumnezeul pe care Il
marturiseste Biserica. Ar fi fost o lepadare de Hristos.
Auzind explicatia, colega s-a mirat de rabdarea Marianei. Si a rugat-o sa o ia si pe ia duminica la biserica.
Se spunea pentru avva Agathon ca s-au dus oarecari la d?nsul
auzind ca are dreapta si mare socoteala. Si vr?nd sa-l cerce de a sa
m?nie, i-au zis lui: "Tu esti Agathon? Am auzit pentru tine ca esti
curvar si m?ndru". Iar el a zis: "Ei bine, asa este". Si i-au zis lui:
"Tu esti Agathon b?rfitorul si clevetitorul?". Iar el a zis: "Eu sunt".
Au zis iarasi: "Tu esti Agathon ereticul?". Iar el a raspuns: "Nu sunt
eretic". Si l-au rugat pe el, zic?nd: "Spune-ne noua, pentru ce at?tea
c?te ti-am zis tie le-ai primit, iar cuv?ntul acesta nu l-ai suferit?".
Zis-a lor: "Cele dint?i asupra mea le scriu, caci este spre folosul
sufletului meu. Iar cuv?ntul acesta "eretic" este despartire de
Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de Dumnezeu". Iar aceia, auzind,
s-au minunat de dreapta lui socoteala si s-au dus ziditi, adica
folositi. (5-24)[Trebuie sa fiti inscris si connectat pentru a vedea aceast link]